Totalul afișărilor de pagină

duminică, 15 ianuarie 2012

miercuri, 25 mai 2011

Scurtă istorie a gemoterapiei


Gemoterapia (meristemoterapia) utilizează extracte de ţesuturi vegetale proaspete, aflate în fază de creştere (ţesuturi embrionare sau tinere), prelucrate ca macerate glicerinice.



Galen din Pergamon



Efectele terapeutice ale părţilor tinere de plantă sunt cunoscute din antichitate. De exemplu, Aelius GALENUS sau Claudius GALENUS, cunoscut ca Galen din Pergamon, proeminent medic şi filozof roman de origine greacă, a creat  balsamul cicatrizant din muguri de plop (Acopon).




Muguri de plop



Unguentum populeum, realizat din mugurii de plop, a avut o reputaţie deosebită de-a lungul secolelor.
Având o largă răspândire în Europa, Asia, Africa, mugurii de plop au fost recunoscuţi ca având virtuţi terapeutice din cele mai vechi timpuri.






Paracelsus (Philippus Aureolus Theophrastus Bombastus von  Hohenheim, 1493 –  1541), medic, botanist şi astrolog elveţian renascentist, a intuit proprietăţi şi indicaţii terapeutice diferite ale plantelor, în funcţie de partea de plantă folosită şi de ciclul de dezvoltare al plantei.






Christian Friedrich Samuel Hahnemann (10 Aprilie 1755 – 2 Iulie 1843), medic german, creatorul homeopatiei, demonstrează strânsa legătură între regnul vegetal şi cel animal prin legea similitudinii.






Dr. Pol HENRY (1918 - 1988)


Dr. Max Tetau

 Dr. Pol Henry (1918-1988), medic belgian, este considerat "părintele" gemoterapiei moderne, fundamentată ştiinţific. Efectele terapeutice ale remediilor fabricate din material embrionar de plante au fost investigate la sfârşitul anilor 1950 de către dr. Pol Henry în cadrul unui grup de lucru din cre au făcut parte medici homeopati şi bioterapeuţi (inclusiv dr. Max Tétau şi dr. Julian O.A.). Ei au efectuat o serie de studii clinice asupra oamenilor şi animalelor pentru a stabili acţiunea farmacologică a remediilor gemoterapice, rezultatele fiind publicate în lucrări ştiinţifice.  Pol Henry a denumit această  terapie în mai multe feluri: fitoembrioterapie, blastoterapie sau gemoterapie. Dintre acestea, termenul de gemoterapie s-a impus, fiind mai uşor de reţinut.


 
De gauche à droite : Mde le Dr Majer-Julian, Dr Bergeret, Dr Julian, Dr de la Rebeyrette, Dr Pol Henry.
De la stânga la dreapta: Dr Majer-Julian, Dr Bergeret, Dr Julian, Dr de la Rebeyrette, Dr Pol Henry
   
Dr. Pol Henry utiliza gemoterapia pe baza testelor de laborator, individualizând tipurile de alterări de la nivelul proteinelor sângelui, prin analogie cu ecosistemul în care planta se dezvoltă şi pe baza studierii felului în care plantele influenţează traseul electroforezei proteinelor. El a dezvoltat si experimentat metoda de tratament gemo-terapic analogico-biologică. Acest model a fost preluat şi folosit în practică de medici care i-au continuat cercetările: Martin, Paquelet si Reymond.
Gemoterapia s-a dezvoltat foarte mult dupa studiile întreprinse privind compoziţia ţesuturilor meristematice şi punerea în evidenţă a factorilor de creştere (gibereline-Netien şi Combet), enzime, hormoni vegetali, vitamine, aminoacizi, acizi nucleici (ADN/ARN).
O abordare terapeutică mai largă este cea clinică, în funcţie de patologie, pe baza observaţiilor clinice. Fiecare gemoterapic are un tropism special pentru anumite organe, care a fost evidentiat si folosit în terapie. Modelul clinic a fost experimentat de medicii francezi Julian, Bergeret, Tetau şi Lernout. La ora actuală este abordarea uzuală în gemoterapie.
Cei mai mulţi dintre medicii care au dezvoltat metoda gemoterapică au fost homeopati. Astfel s-a evidentiat şi o altă abordare a gemoterapiei, din perspectiva homeopatiei. Drenajul (dezintoxicarea), necesar înainte de a administra un remediu homeopatic individualizat, utiliza iniţial diluţii homeopatice joase din tincturi "mamă" care acţionau la un anumit nivel: renal, hepatic, piele etc. Gemoterapia, prin tropismul bine determinat al acestor extracte, a apărut ca o metodă modernă şi deosebit de eficientă de drenaj. Atunci când boala nu a depăşit un anumit stadiu, acest drenaj poate fi suficient pentru vindecare.
Primii care au sustinut această tehnică în homeopatie au fost: medicul elveţian Nebel şi ulterior medicii francezi Vannier şi Roy.
Studii preclinice şi studii clinice cu produse gemoterapice s-au realizat în Franţa de către medicii Max Tetau, Andre Julian, Claude Bergeret şi Henri Lernout.
O lucrare de gemoterapie deosebit de valoroasă este cea a dr. Fernando Pitera, medic italian, docent în homeopatie, fitoterapie. "Compendiul de Gemoterapie Clinică" a fost tradus în limba română de către dr. Sorina Soescu.
Dr. Fernando Pitera propune termenul de meristemoterapie (de la meristeme - ţesuturi vegetale embrionare). Din meristem derivă toate ţesuturile adulte, definitive ale plantei. Prin compoziţia şi calităţile deosebite ale gemoterapicelor, acestea actionează preponderent prin stimularea funcţiei de reechilibrare a homeostaziei celulare si tisulare. Dr. Pitera continuă să studieze ţesuturile meristematice ale unor plante care nu au fost folosite înca în acest domeniu, o nouă serie de produse gemoterapice fiind în experimentare preclinică şi clinică.

Cartea de gemoterapie pe care o aducem în atenţia medicilor, farmaciştilor şi tuturor celor interesaţi de terapiile naturale este rodul unei experienţe de 20 de ani a unui grup de specialişti din România în acest domeniu.
Dr. Sorina Soescu şi dr. Simona Niţu sunt lectori ai cursului de gemoterapie şi au dorit să împărtăşească din bogata lor experienţă celor interesaţi pentru a afla cum se pot alina suferinţele cu o terapie naturală şi lipsită de reacţii secundare.
Din partea Laboratoarelor PlantExtrakt, farm. Carmen Ponoran şi dr.chim.farm. Neli Olah aduc informaţii despre produsele gemoterapice, despre procesul de fabricaţie şi de control al calităţii – date acumulate în ani de studiu. 
"Gemoterapia de la A la Z" este o lectură incitantă datorită stilului accesibil şi bogat în informaţii. Capitolul DICŢIONAR MEDICAL DE GEMOTERAPIE - DE LA A LA Z este cel care reflectă experienţa medicului practician în acest domeniu şi este prezentat într-o manieră uşor accesibilă de către doamna doctor Sorina Soescu un excelent practician, care are şi darul minunat de a putea transmite mai departe experienţa dobândită.



Lucrări de specialitate:

  1. Pharmacopée Francaise , 8th edition, Ministère de la Santé, Gouvernement Français, Paris 1965 
  2. Farmacopeea Europeană, ediţia a 6, Directoratul European pentru Calitatea Medicamentelor şi Asistenţei Medicale, Strasbourg 2007
  3. European Pharmacopoeia , 6th edition, European Directorate for the Quality of Medicines and Healthcare, Strasbourg 2007
  4. Henry, P., Bases Biologiques de la Gemmothérapie . Saint-Norbert: Tongerlo. Saint-Norbert: Tongerlo. Belgia, 1959 Belgium, 1959
  5. Tétau, M., Conception de la Gemmothérapie. Homéopatiques Arhivele de Normandie, ianuarie 1959 Archives Homéopatiques de Normandie, January 1959
  6. Julian, OA, Observation clinique de Gemmothérapie. Homéopathiques Arhivele de Normandie, ianuarie 1961 Archives Homéopathiques de Normandie, January 1961
  7. Reymond, E., La Gemmothérapie dans les afectiuni du Systeme nerveux. ^ Reymond, E., La Gemmothérapie dans les affections du système nerveux. Cahiers de Biothérapie, aprilie 1972 Cahiers de Biothérapie, April 1972
  8. Guillemain, J., Tétau, M., Contribution à l'étude d'un 'tranquillisant végétal': Tilia tomentosa bourgeons. Société Medicale de Biothérapie, Sommaire 68, decembrie 1980 Société Mèdicale de Biothérapie, Sommaire 68, December 1980
  9. Fauron, R., Gemmothérapie et teintures-mères-thérapie associées dans le traitement de certaines affections hépatiques. Cahiers de Biothérapie nr 87, supliment, octombrie 1985 Cahiers de Biothérapie No 87, supplement, October 1985
  10. Swenson, T., Gemmoterapia . Edizioni Mediterranee, Roma 1981 Edizioni Mediterranee, Rome 1981
  11. Rossi, M., Tinture Madri in Fitoterapia. Studio Edizioni, Milano, 1982 Studio Edizioni, Milan, 1982
  12. Brigo, B., Fitoterapia e Gemmoterapia nella Pratica Clinica . La Briantea Grafica, Como 1991 La Grafica Briantea, Como 1991
  13. Piterà, F., Compendio di Gemmoterapia Clinica . De Ferrari Editore, Genoa 1994 De Ferrari Editore, Genoa 1994
  14. Hoefler, C., Fleurentin, J., Mortier, F., Pelt, JM and Guillemain J., Comparative choleritic and hepato-protective properties of young shoots and whole plant extracts of Rosmarinus officinalis in rats. Jurnalul de Etnofarmacologie, nr 19, 1987, pp. 133-143 Journal of Ethnopharmacology, No. 19, 1987, pp 133-143
  15. Tétau, M., Gemmotherapy, A Clinical Guide . Editions du Detaliu, Inc, St Bruno, Quebec 1998 [tradus din Nouvelles clinici de Gemmothérapie, Similia Editions, Franţa, 1987] Éditions du Détail, Inc., St Bruno, Quebec 1998 [translated from Nouvelles Cliniques de Gemmothérapie , Éditions Similia, France, 1987]   
N.B.: Au fost folosite informaţii din cartea "Gemoterapia de la A la Z ".



vineri, 22 aprilie 2011

Sărbători Fericite !


Vă dorim Sărbători Fericite cu Sănătate şi Împliniri !
Sfintele Sărbători de Paşti să vă aducă linişte şi pace sufletească !

miercuri, 20 aprilie 2011

Prevenirea şi tratarea afecţiunilor oculare cu OPTIFORT




Primim pe cale vizuală aproximativ 85% din informaţii. Ochiul reprezintă astfel principala poartă de intrare a Universului către creierul nostru. Importanţa covârşitoare a analizatorului vizual determină necesitatea prevenirii deteriorării vederii.
De aceea am creat OPTIFORT !
Într-un comprimat de OPTIFORT, am îmbinat:
  • Extract din flori de Tagetes erecta (Crăiță) 120 mg
  • Extract din fructe de Vaccinium uliginosum (Afin nordic) 50 mg
  • Extract din seminţe de Vitis vinifera (Struguri) 50 mg
  • Beta-caroten 24 mg
  • Vitamina E 6 mg

OPTIFORT nu conţine lactoză şi nici gluten, fiind recomandat şi diabeticilor. Diabetul zaharat poate evolua către o complicaţie redutabilă: RETINOPATIA DIABETICĂ, foarte greu de tratat, fiind una dintre cauzele orbirii. De aceea e bine să încercăm prevenirea acestei afecţiuni oculare.

 OPTIFORT acţionează pentru:

  • Reducerea riscului dezvoltării unor boli oculare;
  • Menţinerea sănătăţii ochilor în cazul suprasolicitării acestora (ex. la calculator, televizor, pentru conducătorii auto etc.);
  • Prevenirea afecţiunilor oculare determinate de carența vitaminică specifică;
  • Reducerea incidenţei afecţiunilor oculare degenerative.

Se administrează un comprimat de OPTIFORT pe zi, adulților şi copiilor peste 12 ani.
Se recomandă administrarea în cure de durată (3 - 6 luni), repetate la nevoie.